Iacov Collins

   Iacov Collins s-a născut la 11 august 1964, în New York. Provine dintr-o familie de artişti şi cărturari, iar stră-unchiul său a fost Meyer Schapiro, un lituanian cunoscut pentru falsificarea unor noi metodologii de artă istorică, care încorporau o abordare interdisciplinară în studiul operelor de artă. Încă de copil, Iacov începuse copierea unor lucrări de masterat vechi din Muzeul Metropolitan de Artă şi cam tot de pe atunci a presimţit că avea să devină un artist. 

   Interesul şi priceperea îl recomandau pentru stilul clasic, anterior modernismului din secolul al XX-lea, regăsindu-se în lucrările maeştrilor secolelor XV şi XIX, cărora le-a studiat în profunzime tehnica şi estetica capodoperelor. A studiat în Europa şi la New York School Studio. După absolvirea Dalton School a obţinut o licenţă în istorie de la Columbia. Printre profesorii săi s-au numărat pictori Aaron Kurzen, Ted Seth Jacobs, şi Michael Aviano, dar şi sculptorul Martine Vaugel. Influenţele acestora aveau să lase o amprentă puternică în educaţia artistică a lui Iacov Collins, care, deşi nu renunţase defintiv la clasici, avea să creeze un arc peste timp, înterferând în lucrările sale cu aerul nou şi puternic al modernismului.

   La începutul anilor 1990, a fondat Water Street Atelier, unde au fost pregătiţi într-o manieră clasică zeci de artişti, printre care pot fi amintiţi Juliette Aristides, Michael Grimaldi, Camie Davis, Kate Lehman, Travis Schlaht, Arantzazu Martínez, Dan Thompson, Tony Mastromatteo, Sarah Mielul, Edward Minoff, Nicolae Hiltner, Scott Waddell, Iosua Larock, Colleen Barry, Will Sf. Ioan, Douglas Flynt şi Patricia Watwood.  

  Este director al Central Grand Academy of Art, a înfiinţat o nouă şcoală în New York City şi un centru al scenei clasice de artă renaşcentistă. Grand Central Academia funcţionează în afiliere cu Institute of Classical Architecture & Classical America. În 2007, a creat Hudson River Fellowship. Scopul acestei şcoli este de a facilita construirea unei noi mişcări de artă americană, de modelare de la sine după valorile artistice, sociale şi spirituale ale pictorilor.